Cărți și monografii

1. Semantica relației în limba română, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2018, 243 p.

Ediții critice filologice

1. Școala Ardeleană. Antologie de texte alcătuită și coordonată de Eugen Pavel. Prefață de Eugen Simion. Vol. I‒IV, București, Academia  Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, 2018, CCXCIV + 1418 p., 1728 p., 1728 p., 1600 p. (Premiul „Perpessicius” pentru ediții critice).

Lucrări fundamentale sau de referință (coordonator/ coautor)

1. Enciclopedia imaginariilor din România, coordonator general: Corin Braga, vol. II, Patrimoniu și imaginar lingvistic, volum coordonat de Elena Platon, consultant științific Gheorghe Chivu, Iași, Polirom, 2020 (coautor).
2. Dicționarul limbii române. Serie nouă. Din anul 2000, coordonatori: Marius Sala, Gheorghe Mihăilă. Tomul III. Literele J, K, Q, București, Editura Academiei Române, 2010.
3. Dicționarul limbii române. Serie nouă. Din anul 2000, coordonatori: Marius Sala, Gheorghe Mihăilă. Tomul V,  volumul 2 (Litera L: Li Luzulă), București, Editura Academiei Române, 2008.
4. Dicționarul limbii române. Serie nouă. Din anul 2000, coordonatori: Marius Sala, Gheorghe Mihăilă. Tomul XII,  partea a 2-a (Litera U), București, Editura Academiei Române, 2002.

1. On “the Fabrick of the Tongue”. Language metaphors used to advocate descriptivism/ prescriptivism in English and Romanian dictionaries, în „Studia Universitatis Babeș Bolyai. Philologia”, LXVIII, 2023, nr. 1, p. 181–195 (coautor).
2. Notă lexicografică despre un sens al cuvântului ostie în DLR, în Rozalia Colciar, Adelina Emilia Mihali (eds.), In Honorem Magistri Dumitru Loșonți – 80, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2022, p. 492–500. ISBN 978-606-17-1935-8 (coautor).
3. O privire, din perspectiva lingvisticii coșeriene, asupra vocabularului religios reflectat în dicționarele generale de limbă, în Elena Faur, Diana Feurdean, Iulia Pop (eds.), „La izvoarele imaginației creatoare”. Studii și evocări în onoarea profesorului Mircea Borcilă, Cluj-Napoca – București, Argonaut – Eikon, 2022, p. 580–591. ISBN 978-606-085-113-4, 978-606-49-0753-0 (coautor).
4. Imaginar lingvistic și modele identitare în lexicografia românească a secolelor XIX și XX. II.De la Etymologicum Magnum Romaniae la DLR, în „Dacoromania”, s. n., XXVI, 2022, nr. 2, p. 142–151. ISSN 1582‑4438 (coautor).
5. Sensul „a transforma” al verbu­lui a face. Câteva considerații privind structurile gramaticale în care apare, în Caietele Sextil Pușcariu V. Actele Conferinței Internaționale „Zilele Sextil Pușcariu”. Ediția a V-a, Cluj-Napoca, 9‒10 septembrie 2021, Cluj-Napoca, Scriptor – Argonaut, 2021, p. 164–174 (coautor).
6. Despre categoria numărului la substantive, pornind de la substantivele „nume de substanțe”, în „Dacoromania”, s. n., XXV, 2020, nr. 2, p. 109–121.
7. Argoul, în Enciclopedia imaginariilor din România, coordonator general: Corin Braga, vol. II, Patrimoniu și imaginar lingvistic, volum coordonat de Elena Platon, consultant științific Gheorghe Chivu, Iași, Polirom, 2020, p. 406–425.
8. Recenzie la: Ioana-Gabriela Nan, True Tales. A case for Literary Journalism, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Philologia”, LXV, 2020, nr. 3, p. 361–363.
9. Câteva considerații privind funcția lingvistică a verbelor, în “Dacoromania”, serie nouă, XXIV, nr. 2, 2019, p. 130–147.
10. Despre funcția relațională a flectivului de genitiv, în “Dacoromania”, serie nouă, XXII, nr. 2, 2017, p. 121–136.
11. Valoarea relațională a semnificatului categorial, în “Dacoromania”, serie nouă, XXI, nr. 1, 2016, p. 57–68.
12. Maria Ștefănescu, Imaginar lingvistic și modele identitare în lexicografia românească a secolelor XIX și XX. I. Dicționarul limbii române al lui Laurian și Massim, în “Dacoromania”, XXIV, 1/2019, p. 42–49.
13. Recenzie la Pompiliu Crăciunescu, Teze & cărți, în “Dacoromania”, serie nouă, XXIII, nr. 2, 2018, p. 185–187.
14. Funcții și semne. Câteva reflecții asupra modelelor teoretice ale semnului lingvistic, în Caietele Sextil Pușcariu, IVActele Conferinței Internaționale „Zilele Sextil Pușcariu” Ediția a IV–a, Cluj–Napoca, 12–13 septembrie 2019, Cluj-Napoca, Scriptor – Argonaut, 2019, p. 209–216.
15. Rolul metaforei conceptuale în formarea terminologiei gramaticale românești, în Limbaje specializate: perspective și linii de convergență, ed. E. Wohl, R. Mihele, C. Teglaș, R. Zglobiu–Sandu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2019, p. 249–261.
16. A fi și a face – două modele de temporalitate a limbajului, în Caietele Sextil Pușcariu, III, Cluj-Napoca, Scriptor – Argonaut, 2017, p. 344–350.
17. Contribuții la semantica integrală, în Caietele Sextil Pușcariu, I, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2013, p. 129–136.
18. Sintaxa genitivului și a posesivelor pornind de la o problemă controversată: statutul lui al (a, ai, ale), în “Dacoromania”, serie nouă, V–VI, 1999–2000, p. 241–250.
19. Recenzie la D. D. Drașoveanu, Teze și antiteze în sintaxa limbii române, în “Dacoromania”, serie nouă, III–IV, 1998–1999, p. 262–265.

1. O privire comparativă asupra traducerii câtorva verbe ce descriu actul creației în Cartea Facerii, comunicare susținută la cea de-a 13-a conferință internațională „Dinamica limbajelor de specialitate: Tehnici și strategii inovatoare”, Cluj-Napoca, 9–10 iunie 2023 (coautor).

Actualizat în 14 iunie 2024

Înapoi