A. Fonduri administrative:

I. Fond administrativ istoric 1949–2000:

1. Probleme directoriale și de organizare a activității științifice: 48 de dosare.
2. Corespondență instituțională: 19 dosare.
3. Resursa umană: 37 dosare.
4. Patrimoniu și serviciul financiar: 20 dosare.
5. Copii ale unor lucrări științifice: 16 dosare.
6. Registre de intrări-ieșiri: 39 registre.
7. Școala doctorală: 38 dosare.

II. Fond administrativ curent.

B. Fonduri documentare:

III. Muzeul Limbii Române (fotocopii ale unor documente deținute de Arhivele Naționale): 22 dosare.

IV. Chestionarele Muzeului Limbii Române.

V. Atlasul lingvistic român. Subfonduri:

1. ALR partea I, ancheta lui S. Pop.
2. ALR, partea a II-a, ancheta lui E. Petrovici.

VI. Arhiva fotografică:

1. Arhiva fotografică a ALR.
   • a1. Arhiva fotografică S. Pop.
   • a2: Arhiva fotografică E. Petrovici.
2. Arhiva Albania 1958–1960.
3. Diverse.

VII. Fondul anchetelor din perioada 1948–1950 pentru localități care urmau să dispară. Caiete ale anchetelor directe de antroponimie și toponimie din anii ’50‒’60 în Valea Bistriței (Bicaz), Valea Sebeșului, Porțile de Fier, Maramureș și Valea Jiului.

VIII. Noul Atlas Lingvistic Român. Subfonduri:

1. Banat.
2. Crișana.
3. Maramureș.
4. Transilvania.
5. Timoc.
6. Atlasul limbilor europene (ALE).

IX. Arhiva fonogramică.  

X. Fondul Tezaurul toponimic al Transilvaniei, cuprinzând caietele de anchete din județele Sălaj, Cluj, Alba, Bihor și Sibiu, realizate între 1980‒2005.

XI. Fondul Românii în periodicele germane din Transilvania (fișe redactate de Lucian Blaga): 19 dosare (cutii mici).

XII. Fondul Dicționarelor de limbă. Subfonduri:

1. Dicționarul limbii române.
   1. Arhiva fișelor de redactare.
   2. Corespondență.
   3. Arhiva Tiktin.
2. Dicționarele româno-maghiare.

C. Fonduri personale

XIII. Fondul Sextil Pușcariu

1. Documente personale ale lui Sextil Pușcariu (acte de identitate, diplome, certificate etc.): 8 dosare.
2. Manuscrise, fișe, note, copii ale lucrărilor științifice etc: 89 dosare.
3. Corespondența primită (diverse): 38 dosare.
4. Receptarea lui Sextil Pușcariu în publicistică (decupaje): 22 dosare.
5. Elisabeta Faiciuc, Sextil Pușcariu: biobibliografie, registre vechi: 3 dosare.
6. Documente legate de Muzeul Limbii Române, Universitate, Atlasul Limbii Române, de membrii ai familiei Pușcariu: 33 dosare.
7. Fotografii: 20 dosare.
8. Diverse: 11 dosare.

Subfondul Corespondența primită de Sextil Pușcariu.

Subfond auxiliar Sextil Pușcariu:

1. Manuscrise ale unor opere reeditate de Magdalena Vulpe: 5 dosare.
2. Lucrări științifice coordonate de Sextil Pușcariu (licențe, disertații, doctorat): 4 cutii.

XIV. Fondul Emil Petrovici.

XV. Fondul Theodor Capidan:

1. Manuscrise, caiete, notițe diverse: 27 dosare.
2. Fișe de dicționar: 2 cutii.
3. Documente legate de Dicționarul Academiei (corespondență, diverse materiale): 20 dosare.
4. Diverse (receptare, materiale miscelanee): 9 dosare.

XVI. Fondul Ștefan Pașca:

1. Documente personale: 3 dosare.
2. Manuscrise, cursuri, notițe: 27 dosare.
3. Diverse, fotografii: 2 dosare.

XVII. Fondul Iosif Popovici:

1. Manuscrise, caiete, fișe și notițe diverse: 10 dosare.
2. Materiale Laboratorul de Fonetică: 15 dosare.

XVIII. Fondul Romulus Todoran:

1. Documente personale: 9 dosare.
2. Manuscrise, fișe și notițe diverse: 75 dosare.
3. Corespondență: 9 dosare.
4. Diverse: 9 dosare.

XIX. Fondul Ioan Pătruț: 3 dosare.

XX. Fondul Eugen Lozovan.

XXI. Fondul George Giuglea:

1. Documente personale: 1 dosar.
2. Manuscrise, cursuri, notițe: 3 dosare.
3. Corespondență: 1 dosar.
4. Fotografii: 1 dosar.
5. Diverse: 3 dosare.

XXII. Diverse personalități: 5 dosare.

Arhiva Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, cuprinde, în momentul de față, 22 de fonduri documentare, distribuite în trei secțiuni formate în funcție de tipul de materiale științifice și aflate în grade diferite de procesare arhivistică. Toate fondurile sunt ordonate primar după o schemă comună, conformă cu directivele legislative ale Arhivelor Naționale, și vor fi prelucrate în continuare, având de data aceasta ca scop principal accesibilizarea lor pentru diverse proiecte de cercetare care le vor implica.

Prima secțiune, Fondurile administrative, este alcătuită din I. Fondul administrativ istoric (1949-2000) și II. Fondul administrativ curent, care se referă la documentele administrative curente ale instituției. Cel dintâi este format din documente administrative păstrate în secretariatul institutului, realizate în a doua jumătate a secolului trecut, cel mai vechi document datând din 1949. Majoritatea documentelor păstrate sunt redactate în anii 1960 și 1970, iar caracterul lor diferă, vizând de la probleme directoriale și administrativ-instituționale (procese-verbale din ședințe, corespondență instituțională, dosare de angajați, referate și documente referitoare la serviciul financiar etc.) la probleme legate de funcționarea școlii doctorale și de diverse aspecte ale desfășurării activității științifice ale angajaților precum copii ale planurilor de cercetare din anumiți ani sau rapoarte realizate de cercetători, copii ale unor lucrări etc.

A doua secțiune, Fonduri documentare, adună 10 fonduri care au stat la baza celor mai importante lucrări ale colectivelor de lingvistică ale institutului de-a lungul anilor. Această secțiune este deschisă de fondul III. Muzeul Limbii Române, în care se află copii ale documentelor legale și ale corespondenței instituționale deținute de Arhivele Naționale. IV. Chestionarele Muzeului Limbii Române reprezintă un fond alcătuit din răspunsurile la ancheta denumită astfel și ele vizează opt problematici din viața satului: calul, casa, firul, nume de loc și nume de persoană, stâna păstoritul și prelucrarea laptelui, stupăritul, instrumente muzicale, mâncare și băuturi. La acestea se adaugă și corespondența legată de această anchetă și o serie de documente diverse conexe acestui demers. V. Atlasul Lingvistic Român conține manuscrisele anchetelor efectuate pentru Atlasul lingvistic român, partea I (ancheta Sever Pop) și partea a II-a (ancheta Emil Petrovici) în perioada 1930–1938. Arhiva cuprinde două subfonduri, fiecare conținând: fișele de anchetă, organizate pe chestiuni, și caietele de anchetă, pentru fiecare punct cartografic, în care se păstrează copiile fișelor de anchetă, informațiile introductive, texte dialectale, diverse. În fondul documentar sunt păstrate și manuscrise ale lucrărilor publicate (legendele unor hărți din ALR I, texte redactate de E. Petrovici pentru ALRT II, legende ale hărților din ALR II, serie nouă). VI. Arhiva fotografică cuprinde peste 1500 de copii fotografice și clișee. Fotografiile din arhivă au fost realizate în două intervale: 1930–1937 (Anchetele Atlasului lingvistic român) și 1959–1960 (Anchetele din Albania și de la istroromâni) și ele relevă portrete ale subiecților anchetei sau portrete ale locuitorilor din regiunea anchetată, arhitectura rurală tradițională, evenimente din viața satului, obiecte din gospodărie sau stână, ocupații tradiționale ale locuitorilor etc. Majoritatea fotografiilor se identifică ca o parte a anchetelor directe. VII. Fondul anchetelor din perioada 1948–1950 pentru localități care urmau să dispară cuprind caiete ale anchetelor directe de antroponimie și toponimie din anii 1950‒1960 în Valea Bistriței (Bicaz), Valea Sebeșului, Porțile de Fier, Maramureș și Valea Jiului. VIII. Noul Atlas Lingvistic Român conține manuscrisele anchetelor efectuate pentru Noul Atlas lingvistic român/ Atlasul lingvistic român pe regiuni Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania și, mai recent Timoc, din rețeaua NALR, însumând 460 de puncte de anchetă (din totalul de 998, pentru întreaga țară), la care se adaugă 64 de puncte pentru graiurile dintre Morava, Dunăre și Timoc. IX. Arhiva fonogramică cuprinde aproximativ 600 de benzi magnetice, care constituie rezultatul anchetelor  realizate pe teren între 1959 și 1973, în Banat, Maramureș, Transilvania și la sudul Dunării. Materialul lingvistic înregistrat pe benzile de magnetofon este unul inedit, reprezentând texte legate de superstiții, activități zilnice sau discuții dirijate. Aceste înregistrări, datorită unicității lor, pot fi valorificate în cercetările dialectale viitoare. X. Fondul Tezaurul toponimic al Transilvaniei adună caietele de anchete din județele Sălaj, Cluj, Alba, Bihor și Sibiu, realizate între 1980‒2005. XI. Fondul lucrării Românii în periodicele germane din Transilvania conține fișe redactate de Lucian Blaga și de alți cercetători din perioada în care a fost realizată documentarea pentru această lucrare. Acestea se prezintă ca seturi de fișe care indexează referințe pentru articole din periodice germane publicate în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. XII. Fondul Dicționarelor de Limbă cuprinde documente legate de Dicționarul Limbii Române, și anume fișierele de redactare și corespondența legată de dicționar, respectiv documente similare ca format legate de redactarea Dicționarelor româno-maghiare.

A treia secțiune, Fonduri personale, găzduiește documentele donate Institutului de către creatorii acestor fonduri sau de către diverși membri de familie. Primul și cel mai important dintre aceste fonduri aparține chiar lui Sextil Pușcariu. XIII. Fondul personal Sextil Pușcariu cuprinde o arie destul de vastă de materiale, care au fost inventariate cf. unor secțiuni specifice fondurilor personale imobile, precum documente personale, manuscrise originale, manuscrise editate ale unor opere publicate, șpalturi, copii ale unor lucrări științifice publicate în periodice, corespondență, documente care atestă receptarea lucrărilor lui Sextil Pușcariu în publicistică (decupaje de ziar și revistă), documente legate de instituțiile conduse și administrate de Sextil Pușcariu (Muzeul Limbii Române, documente legate de Universitatea Babeș-Bolyai din perioada în care Pușcariu era rector), documente ale altor membri ai familiei (Lia Pușcariu) și, în sfârșit, fotografii și diverse materiale de lucru mai dificil de sistematizat. Acest fond conține și un subfond de materiale auxiliare care adună lucrări de licență, disertație și doctorat conduse de Sextil Pușcariu (legate) sau manuscrise editate de nepoata lui Sextil Pușcariu, Magdalena Vulpe, pentru reeditări ale unor opere publicate. Corespondența primită de Sextil Pușcariu – având o semnificație deosebită pentru cercetarea lingvistică și fiind utilizată intensiv în lucrări științifice – comportă un caracter distinct în sânul acestui fond și este organizată ca subfond de sine stătător. XIV. Fondul personal Emil Petrovici conține ordonate după aceeași structură documente realizate de Emil Petrovici și legate de personalitatea sa. Astfel, fondul adună documente personale, corespondență, manuscrise și fișe, articole și conferințe și fișe bibliografice și tematice, reprezentând unul dintre cele mai voluminoase fonduri personale ale institutului. XV. Fondul personal Ștefan Pașca cuprinde câteva documente personale, dar mai ales caiete și manuscrise ale cursurilor predate de profesorul Pașca la universitate, ca dimensiune fiind unul dintre cele mai compacte fonduri. XVII. Fondul personal Iosif Popovici este alcătuit din manuscrise, notițe și fișe, dar și din documente cu caracter științific, dar mai ales administrativ și economic (registre) referitoare la Laboratorul de fonetică, o realizare deosebit de importantă a autorului. XVIII. Fondul personal Romulus Todoran cuprinde copii ale unor documente personale, numeroase serii de fișe pentru dicționarele la care a colaborat acest autor, precum și corespondență, o serie de caiete, agende personale, fotografii ale cercetătorului. XIX. Fondul personal Ioan Pătruț cuprinde un număr redus de documente diverse și de fotografii care i-au aparținut autorului. XX. Fondul personal Eugen Lozovan cuprinde documente personale, diverse materiale redactate de autor sau copii ale unor lucrări științifice și, cea mai semnificativă parte, corespondența, trimisă (copii), dar mai ales primită, cu diverse personalități cu care a colaborat la lucrări științifice sau cu care a întreținut relații colegiale sau personale. XXI. Fondul personal George Giuglea cuprinde câteva documente personale, câteva scrisori, puține notițe și un număr mic de  fotografii, fiind cel mai mic fond personal în acest moment, în economia arhivei. În aceeași secțiune, s-a adăugat recent un ultim fond, XXII. Diverse personalități, care cuprinde o serie de decupaje despre sau fotografii ale unor personalități precum Ion Breazu sau Dumitru Popovici și este în curs de completare.