1. Denumire: Atlasul lingvistic român pe regiuni
2. Responsabili de program: CS I dr. Dumitru Loşonţi, CS III Nicolae Mocanu.
3. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Concepute să întregească atlasele lingvistice naţionale, atlasele regionale s-au dovedit instrumente de lucru indispensabile cunoaşterii aprofundate a realităţii lingvistice spaţiale şi a istoriei limbii române, cu rezultate importante pentru lingvistica romanică. Prin realizarea lor, România se situează între ţările avansate în acest domeniu. În ultimele decenii, au apărut la Editura Academiei 14 volume din atlasele lingvistice pe regiuni consacrate graiurilor româneşti din Banat, Maramureş, Transilvania şi Crişana, volume elaborate de cercetătorii clujeni.
4. Scopul programului: înregistrarea sistematică şi riguroasă, pe baze cartografice, a faptelor de limbă vie pentru precizarea configuraţiei dialectale a dacoromânei, a evoluţiei limbii şi a graiurilor. Programul este structurat în prezent în 3 proiecte: a) Transilvania; b) Banat; c) Crişana(hărţi, material necartografiat, texte şi glosar).
5. Rezultate scontate: ştiinţifice şi culturale; punerea la îndemâna celor interesaţi – lingvişti, geografi, istorici, folclorişti etc. – a unui material documentar de o mare valoare ştiinţifică.
6. Modul de valorificare a rezultatelor: prin publicarea unor volume de hărţi, texte şi glosare la Editura Academiei Române.
7. Durata: 2024 continuă.
8. Proiectele de cercetare propuse în acest program:

1. Denumire: Atlasul lingvistic român pe regiuni. Transilvania (ALRR–Transilvania), vol. VII
2. Responsabil de proiect: CS I dr. Dumitru Loşonţi.
3. Colectivul de cercetare: CS I dr. Dumitru Loşonţi (4 luni), CS II dr. Rozalia Colciar (11), CS III dr. Veronica Vlasin (4).
4. Termenul de realizare: 2024 continuă.
5. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Pentru graiurile din Transilvania, au apărut până în prezent patru volume: în 1992, 1997, 2002 şi 2006 și au fost predate la tipar, în cursul anului 2023, volumele V și VI.
6. Scopul proiectului: Aprofundarea studierii graiurilor transilvănene, a dinamicii ariilor lingvistice, a tendinţelor lor actuale, prin prelucrarea, în continuare, a materialului cules pe teren. Volumul va fi structurat tematic astfel: Timpul; fenomene atmosferice; Terenul; relieful; Şcoala; armata; administraţia; Meserii; comerţ; Diverse; Chestionare speciale. În anul 2024 se va lucra la definitivarea pentru tipar a volumului V, constând în redactarea și scrierea de noi hărți, în corecturi ale hărților analitice și sintetice și ale materialului necartografiat. Se vor efectua corecturi la materialul cuprins în partea introductivă a volumului ‒ corespondențe cu atlasele românești și romanice.
7. Material şi metode de lucru: Materialul lingvistic, de o mare bogăţie, cules prin anchete dialectale riguroase şi sistematice, va fi redactat, cartografiat şi interpretat ştiinţific.
8. Rezultate scontate: În cursul anului 2024 se va pregăti finalizarea și predarea la tipar a vol. VII (Verbul). În cadrul procesului de redactare a vol. VII, se vor realiza următoarele operațiuni: corectura a 49 hărți analitice și a 93 hărți interpretative (hărți mici); corectura finală a 416 MN-uri; verificarea și corectarea, în variantă print, a celor 76 de hărți mici (interpretative); alcătuirea și verificarea Indicelui alfabetic al termenilor din hărți și din materialul necartografiat; definitivarea Indicelui alfabetic al cuvintelor-titlu, cu corespondențele dintre ALRR-Trans. și atlasele lingvistice românești și romanice, prin completare cu trimiterile la atlasele apărute recent și prin aranjarea termenilor în ordine alfabetică; redactarea părții introductive a volumului.
9. Valorificarea rezultatelor: prin publicarea volumelor V, VI și VII la Editura Academiei Române.
10. Colaborări în ţară: consultări, verificări, schimburi de opinii etc. cu cercetătorii de la celelalte institute de lingvistică ale Academiei Române (Bucureşti, Iaşi), care elaborează atlase lingvistice româneşti regionale.
11. Colaborări în străinătate: –

1. Denumire: Noul Atlas lingvistic român. Crişana (NALR–Crişana), vol. VI.
2. Responsabil de proiect: CS III dr. Veronica Vlasin.
3. Colectivul de cercetare: CS III dr. Veronica Vlasin (1 lună), CS III dr. Gabriela Violeta Adam (1).
4. Termenul de realizare: 2024 continuă.
5. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Pentru graiurile din Crişana au apărut până în prezent patru volume de atlas: în 1996, 2003, 2011 şi în 2017. Volumul V (Verbul) a fost predat la tipar la finele anului 2021.
6. Scopul proiectului: Aprofundarea studierii graiurilor crişene, a dinamicii ariilor lingvistice şi a tendinţelor lor actuale, prin prelucrarea şi publicarea, în continuare, a materialului cules pe teren. În cursul anului 2024 se va face evaluarea stadiului actual al materialului nepublicat și stabilirea modalităților de editare. De asemenea, se va urmări perfectarea programului de analiză digitalizată a tuturor datelor atlasului în RODA II.
7. Material şi metode de lucru: materialul lingvistic, de o mare bogăţie dialectală, cules prin anchete directe, riguroase şi sistematice, va fi redactat, cartografiat şi interpretat ştiinţific; se va aplica în continuare programul informatic de redactare automată a hărţilor lingvistice elaborat de regretatul Dorin Uriţescu (în colaborare cu un informatician) şi bazat pe programul de digitalizare a datelor dialectale elaborat de acelaşi autor, în colaborare cu Sheila Embleton şi Eric Wheeler, pentru proiectul Romanian Online Dialect Atlas (RODA) al Universităţii York din Toronto, Canada, care poate fi accesat la adresa:
   http://pi.library.yorku.ca/dspace/handle/10315/2803.
8. Rezultate scontate: datele redactate în cuprinsul noului volum se vor alătura celor publicate anterior, punându-se la dispoziţia specialiştilor informaţii documentare – de limbă, în primul rând, dar şi de interes istoric sau etnologic – de o valoare ştiinţifică incontestabilă. Cum programul de redactare automată permite şi digitalizarea harţilor analitice şi interpretative, datele din volumele V și VI se vor alătura celor deja existente în RODA în ediţia a doua a Atlasului lingvistic al Crişanei on line (RODA II). Analiza informatică a acestor date va fi inclusă în proiectul de cercetare „The Nature of Dialect: Exploring Dialect Relationships with an Expanded Online Dialect Atlas”, elaborat de Dorin Uriţescu în colaborare cu Sheila Embleton şi Eric Wheeler, Universitatea York, Toronto, şi finanţat de Consiliul de Cercetare în Ştiinţele Umane al Canadei (Le Conseil de Recherches en Sciences Humaines du Canada). RODA II presupune codarea lingvistică a tuturor unităților morfosintactice cuprinse în hărțile analitice, într-un program care permite apoi analiza informatică a datelor atât la nivel fonetic, cât și la nivel morfosintactic. Operația de codare s-a desfășurat la Colegiul Glendon al Universității York din Toronto, sub conducerea lui Dorin Urițescu (asistenta de cercetare: Lăcrămioara Oprea).
9. Valorificarea rezultatelor: pregătirea pentru tipar a volumului V și VI, care vor fi publicate la Editura Academiei Române.
10. Colaborări în ţară: consultări, verificări, schimburi de opinii etc. cu cercetătorii dialectologi de la celelalte institute de lingvistică ale Academiei Române (Bucureşti, Iaşi), care elaborează atlase lingvistice româneşti regionale.
11. Colaborări în străinătate: Universitatea York din Toronto, Canada.

1. Denumire: Analiza informatică a datelor atlaselor lingvistice regionale pe baza caracterizărilor metalingvistice 
2. Responsabili de proiect: CS I dr. Dumitru Loșonți, CS III Nicolae Mocanu.
3. Colectivul de cercetare: CS III Nicolae Mocanu, CS I dr. Dumitru Loşonți, CS II dr. Cosmina Berindei, CS III dr. Veronica Vlasin, CS III dr. Gabriela Violeta Adam, CS III dr. Rozalia Colciar, informatician Partenie Macarie.
4. Termenul de realizare: 2024 continuă.
5. Stadiul actual al cunoștințelor în domeniul respectiv: Datele lingvistice din volumele I‒V ale Noului Atlas lingvistic român. Crișana (NALR‒Crișana) au fost deja digitalizate și introduse în programul de analiză informatică bazat pe codajul metalingvistic (RODA II, realizat în parte cu sprijinul financiar al Consiliului de Cercetare Științifică în domeniul Științelor Sociale al Canadei, prin granturi obținute în colaborare cu Sheila Embleton, principal investigator, și Eric Wheeler). Este parțial pregătit pentru introducerea în program și Atlasul lingvistic al graiurilor de pe Valea Timocului, ale cărui hărți analitice au fost introduse cu programul de editare automată realizat de Dorin Urițescu și Andrei Oprea în cadrul proiectului RODA.
6. Scopul proiectului: Se realizează o analiză informatică complexă și interactivă a datelor și o modalitate eficientă de a promova și accesa online toate datele atlaselor lingvistice regionale. Analiza datelor se bazează pe un codaj lingvistic al tuturor formelor cuprinse în hărțile analitice. În acest sistem, unitățile morfosintactice cuprinse în hartă sunt descrise cu ajutorul unui ansamblu de trăsături lingvistice pertinente vizând distincții referitoare la număr, gen, caz, variație alomorfică, mod, timp, persoană, auxiliar etc. Rezultatul cercetării poate fi prezentat atât sub formă de listă, cât și ca hartă sintetică.
1. Se preconizează, mai întâi, adoptarea acestui program la următoarele atlase lingvistice regionale: ALRR‒Ban., ALRR‒Mar., ALRR‒Trans., NALR‒Cr. (continuare), Atlasul lingvistic al graiurilor românești de pe Valea Timocului (continuare) și NALR‒Olt. (S-a optat și pentru digitalizarea NALR‒Olt. pentru a evidenția continuitatea ariilor lingvistice din Valea Timocului în graiurile din Oltenia). Programul permite însă introducerea datelor tuturor atlaselor lingvistice regionale, în cazul în care autorii acestora sunt receptivi. (Notăm însă că atât editarea automată, cât și programul de analiză informatică se pot extinde și la ALR). Motivele care ne determină să propunem o astfel de abordare a prezentării și analizei datelor atlaselor lingvistice regionale sunt multiple. Le vom enunța aici pe scurt:
2. Datele extrem de bogate ale atlaselor regionale vor fi puse la dispoziția tuturor specialiștilor într-o formă ușor de accesat.
3. Prin integrarea tuturor atlaselor regionale într-o singură lucrare, analiza lingvistică poate fi extinsă la toate regiunile și la toate punctele anchetate pentru (N)ALR(R). Formatul propus de noi va permite publicarea tuturor datelor cuprinse în atlasele regionale, adică atât a datelor cuprinse în hărți, cât și a celor din comentarii (din legende), iar prin programul informatic pe care îl propunem acestea se pretează la analize informatice interactive extrem de complexe și utile cercetătorilor din domenii variate ale lingvisticii, care nu se limitează la dialectologie. În plus, transpunerea online prezintă avantajul accesului universal la date și la programul de analiză.
4. În urma digitalizării și codării metalingvistice, datele atlaselor lingvistice regionale vor fi incluse într-un program informatic interactiv ce permite analize lingvistice extrem de complexe, referitoare la totalitatea datelor înregistrate. Cum arată RODA II, acest program oferă cercetătorilor posibilitatea de a compara statistic aspecte lingvistice variate, prezentate sub formă de liste sau de hărți ce pot fi exportate și folosite în publicații. Cercetătorul poate folosi ca fundal harta geografică, astfel încât fenomenele lingvistice să fie raportate și la formele de relief.
5. Stocarea, codarea metalingvistică și analiza informatică a datelor permite studierea lor directă și eficientă de către cercetători din domenii diverse și din arii geografice nelimitate (vezi mai sus). Ca să dăm un exemplu, adăugarea precizărilor referitoare la etimologie și a formelor literarizate în codajul metalingvistic face posibil accesul direct al lexicografilor la formele înregistrate de atlasele regionale.
6. Întregul stoc de date, precum și programul de analiză informatică vor fi găzduite pe serverul Institutului clujean, unde se va stabili un link prin care acestea se pot accesa. Managementul acestui link (acces liber sau limitat, gratuit sau plătit) revine Institutului. Accesul liber poate fi acordat unor biblioteci care ar contribui la distribuția largă a informațiilor privitoare atlasul lingvistic român online (de pildă, Bibliotecii Universității York, Bibliotecii Academiei etc.). Notăm că datele și programul de analiză nu pot fi descărcate, accesul fiind exclusiv online, prin link-ul stabilit de Institut.
7. Prin acest proiect, geografia lingvistică românească se ridică la nivelul celor mai avansate realizări în acest domeniu pe plan internațional. Este, de pildă, cazul atlasului lingvistic al ladinei dolomitice – Atlante linguistico del ladino dolomitico e dei dialetti limitrofi (ALD) I–II –, realizat sub conducerea lui Hans Goebl. Am putea chiar afirma că, prin programul de analiză bazat pe codarea metalingvistică a formelor, Atlasul lingvistic român online reprezintă o inovație absolută.
8. Propunem ca lucrarea să poarte următorul titlu: Noul Atlas lingvistic român online. Dacoromâna de vest (NALRO.DrV).
7. Material și metode de cercetare: Proiectul presupune următoarele etape, ale căror rezultat va consta în digitalizarea, codarea lingvistică și includerea tuturor datelor în programul de analiză informatică interactivă online: 
1. Realizarea hărții generale cu toate punctele din atlasele lingvistice menționate la punctul (f) (responsabil: Nicolae Mocanu) 
2. Digitalizarea datelor prin programul de redactare automată (operație care poate fi realizată în mare parte cu ajutorul studenților, sub stricta supraveghere a autorilor) (responsabili: toți responsabilii de proiect – vezi (b)) 
3. Codarea lingvistică a tuturor datelor cu programul de analiză din RODA II (responsabili: toți responsabilii de proiect – vezi mai sus, punctul (b)) 
4. Completarea codurilor cu etimologia şi forma literarizată (responsabili: coordonatorii de proiect – vezi (b)) 
5. Transferul întregului program pe un server al Institutului (și pe serverele unor biblioteci) (responsabili: conducerea Institutului și responsabilii de proiect)
6. Stabilirea condițiilor de acces prin utilizarea link-ului respectiv (liber sau limitat, gratuit sau plătit).
8. Rezultate scontate: Pe baza hărții cu toate punctele atlaselor regionale care intră în atlasul lingvistic român online, cu precizarea latitudinii și longitudinii fiecărui punct de anchetă, realizată în 2024 se vor digitaliza hărțile analitice din NALR‒Mar. În măsura posibilului, se va începe și codarea lingvistică a datelor digitalizate.
9. Valorificarea rezultatelor: Toate datele digitalizate (și, eventual, codate) vor fi la dispoziția autorilor pentru analize care pot fi folosite în publicații (accesul general nu va fi posibil decât după încheierea întregului proiect și afișarea lui online).
10. Colaborări în țară: Consultări, verificări, schimburi de opinii etc. cu cercetătorii de la alte institute ale Academiei Române. Se preconizează să se atragă participarea la proiect a autorilor atlaselor regionale redactate la București (Atlasul lingvistic român pe regiuni ‒ Muntenia şi Dobrogea) și la Iași (Noul Atlas lingvistic român regiuni ‒ Moldova și Bucovina).
11. Colaborări în străinătate: Colaborarea principală este aceea dintre Institutul „Sextil Pușcariu” al Academiei Române din Cluj-Napoca și York University, Canada, atât prin regretatul dialectolog Dorin Urițescu, coordonatorul proiectului Romanian Online Dialect Atlas II (Crișana), cât și prin consultări și schimburi de opinii cu ceilalți autori și colaboratori ai aceluiași proiect din cadrul colectivului canadian: prof. dr. Sheila Embleton, prof. dr. Eric S. Wheeler, Andrei Oprea (informaticianul și designerul proiectului), Lăcrămioara Oprea (asistenta de cercetare). Condiții de colaborare: Toate hotărârile referitoare la proiect vor fi supuse aprobării tuturor responsabililor de proiect. În caz de diferențe de opinie, se va lua în considerare opinia majorității. În cazul egalității, se va consulta întregul colectiv de autori. Pe lângă numele coordonatorilor proiectului (vezi (b)), pe pagina de titlu vor fi menționați toți autorii (vezi (c)). Se va specifica natura exactă a contribuției fiecărui coordonator și autor.