Nr. 241 / 31.10.2023

I. DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1. Prezentul Regulament a fost elaborat în temeiul art.19 alin. (3) din Legea nr.752 din 2001 republicată și a art.27 alin. (3) din Statutul Academiei Române, aprobat în Adunarea Generală din sesiunea din 31 octombrie 2008, publicat MO partea Î, nr. 617 din 14.09.2009. El este în strânsă concordanță cu următorul cadru legislativ: Ordonanța nr. 57 din 16/08/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, publicată în MO, partea I, nr. 643 din 30/08/2002, Legea nr. 319 din 08/07/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, publicată în MO, partea I, nr. 530 din 23/07/2003, Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată în MO, partea I, nr. 299 din 07/05/2009.
Art. 2. Sub denumirea de Muzeul Limbii Române, institutul a fost înființat în urma hotărârii Consiliului Dirigent în ședința din 27 august 1919, după planul prezentat de Sextil Pușcariu, ctitorul acestuia. El a funcționat la început pe lângă Catedra de limba română și dialectele ei de la Facultatea de Litere a Universității „Regele Ferdinand I”. În anul 1949, după reorganizarea Academiei Române, Muzeul Limbii Române, devenit Institutul de Lingvistică, căruia i s-a adăugat ulterior și o secție de istorie literară, a fost subordonat Academiei Republicii Populare Române, Filiala Cluj. În 29 octombrie 1974, prin aplicarea Legii nr. 57 din 1974, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară a trecut sub autoritatea Ministerului Educației și Învățământului, funcționând în cadrul Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Filologie. În anul 1990, prin HG nr. 209 din 3 martie 1990 (publicată în „Monitorul Oficial” nr. 72 din 22 aprilie 1992), revine sub tutela Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca, luându-și denumirea actuală: Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”.
Art. 3. Unitate de cercetare a Academiei Române, Institutul „Sextil Pușcariu” funcționează în prezent în cadrul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și sub egida Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. Prin profilul său și prin proiectele de cercetare pe care le derulează, activitatea sa se interferează cu cea a altor institute similare din alte centre.

II. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI DE CONDUCERE

Art. 4. Directorul este numit prin concurs organizat de Secția de Filologie și Literatură a Academiei Române. Numirea pe postul de director se face prin decizie a președintelui Academiei Române, după aprobarea Prezidiului Academiei Române, pentru un mandat de 4 ani. Politica managerială a Institutului este stabilită de director printr-un Proiect de management, prezentat în fața Consiliului științific și adus la cunoștința angajaților.
Potrivit art. 45 din Statutul Academiei Române, directorul are următoarele competențe:
a) de a definitiva, în colaborare cu șefii de compartimente științifice, proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinătatea și de a le supune discuției consiliului științific;
b) de a înainta Filialei și, respectiv, Secției de Filologie și Literatură, în vederea avizării programele ce urmează să fie aprobate ulterior de Adunarea Generală a Academiei Române și de a asigura realizarea acestora;
c) de a urmări publicarea și valorificarea rezultatelor cercetării științifice;
d) de a reprezenta unitatea pe care o conduce în relațiile sale cu alte instituții din țară și din străinătate;
e) de a îndeplini atribuțiile care îi revin, potrivit legii, a Statutului Academiei Române și a Regulamentului de organizare și funcționare propriu, fiind raspunzător de întreaga activitate a unității pe care o conduce.
Art. 5. Secretarul științific este numit de către președintele Filialei pentru o perioadă de 4 ani, în urma concursului organizat de Filială, cu respectarea prevederilor din Statutul Academiei Române și a art. 5 din „Regulamentul pentru ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile de cercetare ale  Academiei Române. Secretarul științific are următoarele obligații și atribuții:
a) îl ajută pe director în îndeplinirea tuturor atribuțiilor sale și îl înlocuiește când lipsește din Institut;
b) îndrumă, coordonează și supraveghează activitatea în cadrul Institutului, potrivit celor stabilite de director;
c) coordonează elaborarea proiectelor și programelor de cercetare și modul de realizare a acestora.
Art. 6. Alegerea, sarcinile și componența Consiliului științific se stabilesc în baza art. 46 și 47 din Statutul Academiei Române. Acest organism se implică, împreună cu conducerea institutului, în toate activitățile menite să asigure bunul mers al vieții științifice.
Art. 7. Consiliul științific cuprinde 5 membri de drept (director și șefii celor 4 departamente ale Institutului), precum și 4 membri aleși, câte unul pentru fiecare departament, o dată la 4 ani de Adunarea Generală. Pe lângă acesta, funcționează și un Colegiu consultativ, care cuprinde coordonatorii proiectelor de cercetare, ai publicațiilor și ai colecțiilor editate în cadrul Institutului. În cazul eliberării unui loc în consiliu se procedează la alegeri parțiale. Președintele Consiliului științific este directorul Institutului. Consiliul științific și Colegiul consultativ se întrunesc, fiecare, în reuniune ordinară lunar și în reuniuni extraordinare, la convocarea directorului. Consiliul își alege dintre membrii săi un secretar al Consiliului, care consemnează în procese-verbale dezbaterile și hotărârile luate.
Art. 8. Consiliul științific deliberează, împreună cu conducerea Institutului, în toate problemele științifice:
a) definitivează proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinatatea, pentru a fi înaintate Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române;
b) analizează și avizează lucrările de cercetare efectuate în Institut și propune, atunci când este cazul, măsuri de îmbunătățire a acestora;
c) ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de cercetare;
d) se implică în desfășurarea periodică a manifestărilor științifice;
e) avizează rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, pe care le înaintează spre confirmare Filialei și Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române;
 f) asigură executarea sarcinilor trasate Institutului de către conducerea Academiei Române si de Secția de Filologie și Literatură;
g) urmărește respectarea normelor de etică de către cercetătorii științifici;
h) se pronunță asupra participării cercetătorilor la congrese, simpozioane, conferințe, cursuri, burse etc. in străinătate;
i) duce la îndeplinire hotărârile luate de Academia Română;
j) își asumă orice alte atribuții privind activitatea științifică a Institutului.

III. ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ ȘI DE CERCETARE

Art. 9. Proiectele și programele de cercetare ale Institutului privesc următoarele domenii: lexicografie‒lexicologie românească (DLR), lexicografie bilingvă româno‒maghiară, geografia lingvistică și dialectologia limbii române (atlase lingvistice românești, naționale și regionale, dar și colaborări la realizarea celui european sau a celui romanic), filologia românească, onomastica românească (cu precădere toponimia Transilvaniei), etnolingvistică și folclor literar, istoria literaturii române (lexicografie literară, ediții critice). Valorificarea acestor lucrări capitale ale lingvisticii și culturii românești, care rezultă în urma derulării proiectelor, se face, în cea mai mare parte, prin publicare la Editura Academiei Române.
Art. 10. Potrivit acestor programe și proiecte, Institutul își desfășoară activitatea științifică în cadrul unor departamente și colective specializate de cercetare, pe baza unor programe, aprobate de Secția de Filologie și Literatură și avizate de Prezidiul Academiei Române.
Art. 11. Institutul dispune de o bibliotecă de specialitate, de spații corespunzătoare de lucru, de instrumente de documentare și de o infrastructură de cercetare‒dezvoltare (abonamente, echipamente).
Art. 12. În îngrijirea Institutului și sub egida Editurii Academiei Române se publică revista semestrială „Dacoromania”, unde, alături de cercetătorii Institutului, colaborează reputați specialiști din țară și de peste hotare. Din consiliul director al revistei fac parte personalități ilustre ale lingvisticii românești și universale, iar conducerea executivă (colegiul de redacție) a revistei este asigurată de lingviști clujeni ‒ cercetători ai Institutului „Sextil Pușcariu” sau cadre didactice de la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, precum și de un comitet de lectură. Secretarii de redacție sunt cercetători de la Institutul „Sextil Pușcariu”. Institutul îngrijește și o publicație bianuală în limba maghiară, care apare tot sub egida Editurii Academiei Române: „Nyelv-és Irodalomtudomány Közlemények” (Studii și cercetări de lingvistică și istorie literară). De asemenea, institutul editează revista anuală online „Dacoromania litteraria”, precum și publicația bienală de tip proceedings Caietele Sextil Pușcariu, cuprinzând Actele Conferinței Internaționale „Zilele Sextil Pușcariu”.

IV. RESURSE UMANE

Art. 13. Personalul de cercetare este structurat în 4 departamente: departamentul de lexicologie și lexicografie (care cuprinde colectivele de lexicografie română și lexicografie bilingvă), departamentul de dialectologie și onomastică (care cuprinde colectivele de dialectologie, onomastică, precum și de etnolingvistică și folclor literar) și departamentul de istorie literară și departamentul de ediții critice și filologice.
Art. 14. Personalul de cercetare ‒ cercetători științifici gradul I, II și III, cercetători științifici și asistenți de cercetare ‒ are obligația de a elabora la termen, în cadrul unor programe și proiecte, lucrări de un nivel științific corespunzător, și, după încheierea acestora, de a se preocupa de valorificarea lor prin publicare. Concomitent, cercetătorii sunt angrenați în elaborarea unor lucrări personale (cărți de autor, ediții, volume colective, studii și articole, recenzii), a unor comunicări științifice la reuniuni naționale și internaționale, având sarcina de a publica în mod regulat în revistele editate de Institut, precum și în alte reviste recunoscute, cu un grad ridicat de vizibilitate. Se va urmări, cu precădere, creșterea impactului științific al lucrărilor publicate de membrii Institutului și indexarea în baze de date internaționale relevante. Rezultatele cercetării sunt evaluate prin rapoarte periodice (anuale, semestriale, lunare) prezentate în consiliul științific și, anual, în Adunarea generală a Institutului.
Art. 15. Personalul auxiliar, atât de specialitate (arhivist, bibliotecar, programator IT, cartograf), cât și funcțional-administrativ (referenți, operatori, muncitor calificat și necalificat) îndeplinește toate activitățile menite să asigure realizarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor Institutului, fie că este implicat nemijlocit în suportul tehnic al acestora, fie că asigură condiții optime de muncă, prin gospodărirea bazei materiale a Institutului și prin îndeplinirea sarcinilor administrative curente. Pentru bunurile pe care le au în gestiune, asigură folosirea și conservarea lor, precum și inventarierea lor periodică. În cadrul personalului auxiliar bibliotecarul are obligația de a asigura la cerere, cu promptitudine, baza de documentare a cercetării, păstrarea în condiții optime a fondului de carte și de publicații, sporirea lui continuă și efectuarea schimbului intern de publicații. O sarcină prioritară este asigurarea evidenței, conservării și protecției fondului de patrimoniu (cărți vechi și manuscrise) pe care îl deține biblioteca. De asemenea, arhivistul asigură gestionarea, depozitarea și valorificarea fondurilor de documente literare, istorice și culturale pe care Institutul le deține.
Art. 16. Un loc aparte îl ocupă cercetătorii asociați, statut care asigură continuarea colaborării la proiectele Institutului, într-un regim consultativ și pe bază non-contractuală. Statutul se acordă la propunerea directorului, ca o recunoaștere a meritelor în cercetare și a loialității față de tradițiile Institutului.

V. DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Art. 17. Prezentul ROF se adoptă de către Consiliul științific cu majoritate absolută în prezența a 2/3 din membrii Consiliului.
Art. 18. Regulamentul intră în vigoare la data aprobării sale de către Consiliul științific. Modificarea prezentului regulament se poate face la inițiativa directorului sau a unei treimi din membrii Consiliului, respectând procedura urmată la adoptare.

Prezentul regulament a fost adoptat în ședința Consiliului științific din 26 iulie 2011 și a fost actualizat în 31 octombrie 2023.